Skriv ut
Kategori: Mellixir - băuturi magice din miere de albine și plante de leac
Träffar: 4377
There is no translation available.

 

Dacă vrem să adăugăm în mustul de hidromel fructe, mirodenii sau/și plante pentru a nuanța gustul produsului final, este bine să faceam aceasta la începutul fermentației secundare. Adesea, zaharurile din fructe vor reînnoi procesul de fermentație, dar aceasta nu este o problemă. Totuși, mai ales fructele proaspete sunt o sursă de microorganisme dăunătoare procesului de fermentație pe care îl urmărim, predominând acetobacter și diferite bacterii lactice. Așadar, pentru a evita orice contaminare, este bine să pasteurizăm tot ceea ce adăugăm la fermentația a doua, înainte de a lua contact cu hidromelul. De asemenea, este bine să congelăm fructele înainte de a le adăuga în hidromel. Prin înghețare, membranele celulare se sparg, fapt care favorizează extracția mai bună a sucului. Zdrobirea fructelor și măcinarea plantelor ajută, de asemenea, la eliberarea în must a unei cantități mai mari de suc sau de substanțe nutritive.

 

Dacă ne hotărâm să adăugăm fructe în stadiul fermentației primare, este necesar să reducem cantitatea de nutrienți pentru drojdii, deoarece fructele însele au nutrienții necesari pentru drojdii. Adăugarea de fructe cu aciditate crescută (lămâi, de exemplu) trebuie însoțită de o verificare a pH-ului și de eventuala ajustare a acestuia pentru a se situa în domeniul dorit pentru o fermentație sănătoasă. Astfel, putem obține rezultate diferite, adăugând fructele în diferite etape ale fermentației. Zaharurile din fructe sunt mai accesibile decât cele din miere, așa încât, dacă adăugăm fructe în timpul fermentației primare, zaharurile din fructe vor fi convertite în alcool și savoarea specifică a fructelor va fi mult diminuată în produsul final. Pe de altă parte, dacă adăugăm fructe sau mirodenii în timpul fermentației secundare sau terțiare, dulceața și specificul fructelor vor fi mult mai sesizabile în produsul final.

 

Atunci când utilizăm fructe, mirodenii sau/și plante, aceste ingrediente plutesc de obicei la suprafața vasului cu hidromel, formând un gen de capac peste mustul propriu-zis. Acest fenomen poate afecta oarecum procesul de fermentație, în special prin potențialul de contaminare pe care-l reprezintă acest capac format natural atunci când stă o perioadă lungă de timp la suprafața mustului. Astfel, dacă această formațiune nu este imersată din nou în volumul lichidului, se poate usca deasupra, apărând o crustă pe care se pot dezvolta mucegaiurile. Aceste mucegaiuri vor contamina apoi hidromelul, generând savori nedorite. Capacul format natural obstrucționează, de asemenea, și evacuarea CO2, care se va acumula în lichid, încetinind procesul de fermentație. Astfel, pentru a preveni uscarea capacului și pentru a ajuta eliberarea CO2, capacul trebuie împins în jos de câteva ori pe zi. Pentru aceasta vom folosi o lingură dezinfectată cu care vom presa în jos formațiunea de la suprafața mustului, având grijă să nu apară, pe cât posibil, contactul direct și prelungit al mustului cu aerul.